Iohannis se bucură că „ne-am opus cu succes” Europei „cu două viteze”. Ce scrie de fapt în Declarația de la Roma

„Ne-am opus și pot să remarc, ne-am opus cu succes, fiindcă ați constat cu toții pentru că până și din discursul liderilor a dispărut sintagma „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul despre care vorbiți este ceea ce am descris eu cu sintagma „colaborare consolidată”. S-a dovedit că e cazul din când în când de proiecte în care nu toate statele vor să intre de la început. Să vă dau ca exemplu zona euro, nu toate țările sunt membre ale zonei euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează pe două viteze. De exemplu Marea Britanie a avut un opt-out pe Euro, acum se pare ca are un opt-out de tot, din păcate.

Un alt exemplu este un proiect la care România este co-inițiator, și anume cel al unui procuror european. Din cele 27 de state membre, 19 și-au arătat interesul imediat, deci 19 state intră de la început, iar dacă doresc ceilalți vor avea tot timpul ușa deschisă să intre în acest proiect. (…) Cred că s-a înțeles foarte bine după aceste discuții care au fost prelimiare că nu se poate merge pe o Europă cu două viteze. pur și simplu nu este posibil, ne-am întoarce în timp, ar însemna să facem pași înapoi și toți vrem să mergem înainte, toți vrem o Uniune mai puternică, ce face față mai bine crizelor și care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni”, a răspuns președintele atunci când a fost întrebat despre un pasaj al Declarației care se referă exact la ritmurile diferite de avans ale statelor Uniunii.

Iohannis s-a referit la textul Declarației de la Roma ca la unul „pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția exprimată de România”. În plus, șeful statului a ținut să sublinieze faptul că preocupările țării noastre au fost luate în calcul și, mai mult, a fost introdusă o mențiune suplimentară pentru coeziune în ceea ce privește o Europă prosperă și sustenabilă.

Cu toate acestea, trebuie spus că sintagma „Europa cu două viteze” sau „cu viteze multiple” nu a fost folosită niciodată în documentele recente ale UE, cel mai adesea făcând referire la ea chiar liderii de la București, de la Varșovia și din alte state care fac parte din Grupul de la Vișegrad. Scenariul numărul 3, dintre cele 5 propuse de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru modelarea viitorului UE, se numește „Cei care vor mai mult fac mai mult” și se referă practic la această ipostază în care statele membre UE se pot alia în „coaliții de voință”, pe domenii diverse. De fapt, acest lucru se întâmplă deja de zeci de ani în UE, după cum a explicat pentru Gândul, vineri, profesorul Iordan Bărbulescu – cel mai la îndemână exemplu al așa-zisei „Europe cu două viteze” fiind zona Euro.

De altfel, chiar în textul Declarației de la Roma, semnată sâmbătă de liderii UE, există o frază care reține exact acest scenariu, chiar dacă nu se referă negru pe alb la o „Europă cu două viteze”. Klaus Iohannis a preferat însă să traducă această frază drept „colaborare consolidată” și să aleagă din ea doar partea care convine cel mai mult României, adică deschiderea pentru orice stat membru și înaintarea în aceeași direcție a tuturor. Iată cum sună ea de fapt:

„Vom acționa împreună, cu ritmuri și la intensități diferite acolo unde este necesar, mișcându-ne în același timp în aceeași direcție, așa cum am făcut-o și în trecut, în linie cu Tratatele și păstrând deschisă ușa pentru cei care vor să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată și indivizibilă„.

„Doresc să subliniez că menționarea în textul final a conceputului de ‘cooperare consolidată’ este făcută cu obiectivul ca statele să rămână împreună. Ușa rămâne deschisă pentru celelalte state care doresc să se alăture mai târziu. Cu siguranță nu dorim pași înapoi de la ceea ce am realizat până acum. (…) Pentru România este important să-și mențină cu realism și consecvență prioritățile de agendă și să se implice activ în consolidarea acelor politici care pot contrbui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul Uniunii Europene”, a declarat și președintele Klaus Iohannis.

Dincolo de declarațiile sale optimiste, Klaus Iohannis a ținut să sublinieze constant faptul că e nevoie ca atât România, cât și celelalte state membre să-și reînnoiască angajamentul în direcția proiectului european unic și că, în fapt, asta s-a realizat prin Declarația de la Roma, „care definește o direcție comună asupra direcției de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă, care să contribuie la conturarea unei direcții comune și la recâștigarea încrederii cetățenilor”. Deviza UE trebuie să rămână una legată de mențierea unității țărilor integrate, pentru că, în fața provocărilor unei lumi globalizate, o Uniune integrată „are perspectiveîn mod clar mai bune pentru toți decât o Uniune fragmentată”.